Începând cu anii 2000, câteva muzee şi alte instituţii culturale au început să folosească o tehnologie de scanare 3D a obiectelor, produsă de Arius3D, pentru a crea arhive sau simple obiecte digitale 3D. Astfel, sunt accesibile în muzee lucrări de artă, artefacte arheologice şi alte obiecte care, de exemplu, nu se află într-o stare ce permite expunerea lor fizic în muzee (vezi exemplul Royal Ontario Museum).

Unele instituţii merg chiar mai departe, făcând accesibile online scanuri 3D ale unor lucrări.

Tehnologia avansează în timp, prin creşterea acurateţei culorilor obiectelor scanate şi a uşurinţei în manevrare a rezultatului final de către utilizatori, devenind astfel un instrument util pentru curatori, restauratori sau pentru cei specializaţi în conservarea patrimoniului cultural.

Eu una mă bucur că există această tehnologie, pare a fi un pas important către Star Trek, chiar dacă cel mai probabil nici măcar statul ţării mele nu va investi în achiziţionarea ei în următorii 5 ani. Până una alta, vă invit să aruncaţi un ochi pe arhiva 3D online a UCL (University College London) realizată folosind tehnologia de scanare 3D (din păcate, necesită Internet Explorer şi instalarea unei aplicaţii speciale pentru vizualizare):

• ColecÅ£ia e-curator a UCL Museums and Collections realizată de AHeSSC (Arts & Humanities e-science support centre), parte din King’s College London.

Mi se pare un început excelent şi aştept cu interes să văd alte exemple de arhive 3D online. Până atunci, mă duc în vizită la MUVA (Virtual Museum of Arts el Pais) :).

Mai ştiţi alte arhive 3D online?

Vezi alte articole:

• « Rezidenţă de cercetare pentru artiÅŸti în Olanda
• » Apel la proiecte 2009-2010 | Galeria MORA BucureÅŸti

Spune ceva: